Pierderea unei sarcini

Pierderea unui copil, indiferent cand apare, este una din cele mai traumatice experiente psihice prin care poate trece un parinte.
Situatia poate parea chiar mai tragica daca apare in primele luni de viata ale bebelusului, insa impactul acestei situatii este acelasi, mereu.

Dramatismul situatiei poate impinge parintii in stari depresive, de alienare si izolare si acestia tind sa creada ca suntsingurii care se confrunta cu astfel de necazuri. Pe masura ce accepta insa inevitabilul (decesul copilului), majoritatea ajung sa inteleaga si cat de frecvente suntastfel de situatii. Specialistii au observat ca exista o adevarata conspiratie a tacerii in ceea ce priveste acest subiect si ca urmare parintii nu suntsuficient de pregatiti pentru eventualitatea aparitiei unui astfel de eveniment.
Consecinta: parintii (si in majoritatea cazurilor, mamele) se simt foarte singuri si neajutorati si nu stiu cui sa ceara sprijin.

Moartea intrauterina si cea neonatala suntprobleme grave ce apar destul de frecvent. Sunt evenimente tragice la care tanara mamica sau femeia ce tocmai a aflat ca este insarcinata nu vrea sa se gandeasca, insa ele suntreale si despre ele trebuie discutat. Cauzele cele mai frecvente de aparitie a acestora, precum si numeroasele forme de pierdere a unei sarcini sau de moarte neonatala, suntprezentate in continuare. Dorinta specialistilor este de a ajuta femeile sa inteleaga exact ce presupune o sarcina, sa constientizeze ca suntsi foarte multe riscuri asociate ei, si ca exista o serie de masuri protective si preventive pe care tanara mamica le poate lua pentru a minimaliza posibilele complicatii.
AVORTURILE SPONTANE

Avortul spontan reprezinta termenul care descrie oprirea in evolutie a unei sarcini intr-un stadiu in care embrionul sau fatul este incapabil sa supravietuiasca. Clasic, se defineste ca incheierea unei sarcini inainte de saptamana 28 de gestatie (cu un fat/ embrion cantarind sub 500 de grame).
Avortul spontan apare la aproximativ 15- 20% din sarcinile diagnosticate si cel mai frecvent apare pana in saptamana 13 de sarcina. Totusi, se considera ca procentul avorturilor spontane este mult mai mare deoarece acestea pot fi atat de premature incat femeile nici nu stiu ca au fost insarcinate. In cazul avorturilor sub 8 saptamani, 30% din ele nu au fat asociat sacului amniotic sau placentei.
Aproximativ 15% din sarcini dispar inainte ca ovulul fecundat sa se implanteze in uter, iar 15% din produsii de conceptie se pierd inainte de saptamana 8 de gestatie. Specialistii clasifica adesea avorturile spontane ca precoce (daca apar in primele 12- 13 saptamani) si tardive (daca apar in saptamanile 13- 27 de sarcina).

Cauzele avorturilor spontane

In peste30% din cazuri nu se pot decela cu exactitate factorii care au determinat aparitia avortului, insa cel mai adesea suntincriminate anomalii cromozomiale, afectiuni genitale sau endocrine, anomalii imune, factori infectiosi.

Anomalii cromozomiale- suntresponsabile de peste50 % din avorturile spontane. Pot fi reprezentate de anomalii de numar, structura sau anomalii genetice. Anomaliile de numar constau in existenta unuia sau mai multor cromozomi in plus sau minus, anomaliile de structura includ translocatii cromozomiale, defecte de recombinare a materialului genic si mozaicuri cromozomiale. Un embrion cu defecte genetice nu se dezvolta normal. Majoritatea acestor defecte suntincompatibile cu viata si urmarea existentei lor este avortul.
Specialistii considera ca rata mare a avorturilor in astfel de situatii are un rol protector: asigura dezvoltarea unui procent foarte redus din fetii cu malformatii congenitale (2-3% fatade 12% cum s-ar intampla daca astfel de avorturi nu ar avea loc).
Avorturile spontane ca urmare a unor anomalii cromozomiale apar la intamplare si incidenta lor de reaparitie la o sarcina ulterioara este mult mai mica comparativ cu alte motive care determina avorturi spontane.
Factorii de risc pentru anomaliile cromozomiale (si avort spontan ca urmare a acestora) suntconsiderate a fi:
- varsta foarte tanara sau inaintata a mamei,
- actiunea unor factori toxici,
- factorii infectiosi si iradieri accidentale.

De retinut !
Daca sangele pacientei este Rh negativ (iar tatal este Rh pozitiv) si apare avort spontan, femeia trebuie imunizata pentru a preveni dezvoltarea unor anticorpi ce ar putea afecta un nou fat Rh pozitiv.

Alte cauze de avort spontan:

Cauze materne: boli sistemice autoimune cum este lupusul eritematos sitemic, boli cardiace congenitale, boli renale grave, diabet zaharat necompensat (cu valori mari ale glicemiei si chiar cu aparitia unor complicatii), boli tiroidiene, infectii intrauterine. Toate acestea sunt asociate cu risc crescut de avort. De aceea, specialistii sfatuiesc femeile care isi propun sa ramana insarcinate sa isi verifice foarte atent starea generala de sanatate si sa aiba eventualele boli cronice sub control.

Tulburari si dezechilibre hormonale- pot fi frecvent incriminate in aparita avorturilor spontane (cum ar fi: deficitul de progesteron, de estrogeni, de estro-progesteron, hipersecretie de androgeni). Tulburarile endocrine pot fi primare sau secundare.

Boli autoimune- un titru crescut al anticorpilor antifosfolipidici suntcorelati cu un pericol mai mare de avort spontan (autoanticorpii sunt substante ce cresc coagulabilitatea sangelui- in aceste situatii exista pericolul ca un tromb format in circulatia materna sa ajunga in circulatia placentara si sa obstrueze vase mici ale placentei cu aparitia unor zone de ischemie si in final a mortii fetale).

Factori alogeni- organismul unor femei poate dezvolta anticorpi directionati impotriva leucocitelor partenerilor iar acest fapt este asociat cu o crestere a riscului de pierdere a sarcinii.

Factori anatomici: exista o serie de modificari anatomice ce pot avea caracter congenital sau pot sa apara in urma unor traumatisme sau interventii chirurgicale si care suntasociate cu o sarcina cu risc. Cele mai frecvente astfel de anomalii suntadeziuni si bride uterine, cervix inapt, hipotrofie uterina, uter didelf, uter bicorn, anomalii ale arterei uterine. Afectiunile genitale dobandite suntuter fibromatos, endometrioza, retroversie uterina.

Factori infectiosi: avortul spontan poate fi determinat de infectii acute (cum ar fi pneumoniile), de virusuri (herpes, rujeola, rubeola), paraziti (toxoplasma gondii), boli infectioase cronice (tuberculoza, sifilis, brucelloza). Desi acesti agenti au fost corelati cu un risc crescut de aparitie a avortului, relatia cauza efect nu a fost demonstrata in 100% din cazuri si nici nu este pe deplin elucidat mecanismul de afectare a produsului de conceptie (in unele situatii).

Consumul de medicamente si droguri- foarte multe medicamente, si in special antibioticele, suntconsiderate ca riscante in sarcina (ducand la avort sau importante malformatii congenitale). Stupefiantele si alcoolul consumat in cantitati mari suntde asemenea factori de risc.

Varsta mamei- riscul de avort creste cu cat femeile suntfoarte tinere sau inaintate in varsta (de exemplu, riscul de pierdere a unei sarcini este de 50% pentru o femeie trecuta de 40 de ani, comparativ cu 10% pentru o femeie aflata la 30 de ani). Se considera ca 20% din totalitatea avorturilor spontane suntcele cu sac gestational gol (care nu are embrion, cavitate amniotica sau cordon ombilical). Aceasta situatie este numita de catre specialisti « ou clar » si semnifica deci, sarcina neviabila cu produs de conceptie si anexe inexistente.

SEMNE DE ALARMA

Pacientele, in special in primele saptamani de sarcina, insa si mai tarziu, trebuie sa fie foate atente la eventualele scurgeri pe care le au, la prezenta durerii si sa anunte imediat medicul in cazul in care:
- Au sangerari neacompaniate de durere.
- Au hemoragii foarte puternice cu cheaguri dese, insotite de crampe abdominale si dureri. Durerile suntresimtite la nivelul pelvisului, au durata si intensitate variata (de cele mai multe ori au insa caracter colicativ). Ele pot sa insoteasca sau nu sangerarile.
- Au scurgeri nonsagvinolente, in absenta durerilor sau crampelor.
- Observa disparitia brusca a semnelor si modificarilor fizice induse de sarcina (greturi matinale, marirea sanilor).

De retinut!
Diagnosticul diferential al hemoragiilor de trimestru I este foarte important deoarece nu toate sangerarile suntun indicator de avort spontan. Alte cauze de hemoragie de trimestru I sunt:
- sarcini ectopice,
- sarcina molara,
- sarcina cervicala,
- hemoragii disfunctionale.
In cazul in care hemoragia debuteaza acasa si pacientele observa eliminarea unor cheaguri sau fragmente tisulare, specialistii le recomanda acestora sa incerce sa pastreze respectivele fragmente deoarece medicul curant poate dori sa le analizeze.