Homeopatia

Homeopatia a fost fondata ca o alternativa viabila la metodele medicale conventionale existente in acea vreme de catre renumitul medic german Christian Samuel Hahnemann, la inceputul secolului XlX. Din ce in ce mai ingrijorat de pericolele si complicatiile cauzate de metodele fizice grosolane utilizate in vindecarea bolilor atunci, cu o intuitie sustinuta de observatii minutioase, el a elaborat o abordare mai eficienta si subtila, bazata pe vechile principii ale videcarii.

In ciuda opozitiei puternice, el a folosit cu multa eficienta substante de origine vegetala, animala si minerala, care au proprietatea de a stimula reactiile de vindecare ale organismului. Pe baza experientelor sale proprii, el a realizat o gama larga de substante naturale cu proprietati terapeutice, in urma unei vieti intregi dedicate cercetarii. Aceste remedii formeaza in prezent baza �Materiei Medicale� homeopate moderne, care s-a extins datorita muncii mai multor generatii de medici homeopati.

In homeopatie au importanta simptomele proprii fiecarui bolnav. Nu se ingrijeste deci o boala, ci un bolnav; nu se incearca mascarea simptomelor, ci canalizarea reactiilor organismului pentru eliminarea cauzei bolii si insanatosirea organismului. O consultatie la un cabinet de homeopatie nu seamana decat partial cu cea clasica. Medicul homeopat va incerca sa afle cat mai multe informatii despre suferintele pacientului si despre modul acestuia de viata. Pacientul va fi intrebat cu privire la debutul problemelor sale de sanatate, factorii care le-au declansat, evolutia simptomelor.

Este foarte important ca raspunsurile la aceste intrebari sa fie precise, sincere si in acelasi timp obiective. Investigatia medicului homeopat se centreaza asupra mai multor niveluri: somatic, mental, psihic, emotional si spiritual. Dupa evaluarea simptomelor si punerea diagnosticului, medicul va fi in masura sa stabileasca remediul a carui patogenezie corespunde in cel mai inalt grad cu tabloul simptomatic al pacientului.
Cel mai mare avantaj al homeopatiei este absenta totala a toxicitatii, pacientul nefiind supus nici unui risc, ceea ce face ca remediile homeopate sa poata fi folosite si de sugari, femei gravide, bolnavi cu afectiuni severe ale ficatului, rinichilor etc. In bolile acute homeopatia actioneaza rapid, iar in ceea ce priveste bolile cronice cu cat boala este mai veche, cu atat tratamentul dureaza mai mult timp.

Fiecare individ are o capacitate de recuperare proprie, de aceea nu intotdeauna rezultatele tratamentului vor fi vizibile intr-un timp scurt. Uneori este necesar sa se repete consultatia, iar in functie de evolutia bolii medicul va hotara modul in care se va continua tratamentul, eventual chiar asocierea cu alte metode neconventionale de tratament. Homeopatia poate avea rezultate surprinzatoare, dar trebuie sa fiti constienti ca acestea nu se produc in mod miraculos, ci pe cale naturala, prin mijloacele de recuperare ale propriului nostru organism.

Homeopatia are cele mai spectaculoase rezultate la copii, atat in bolile acute, cat si in cele cronice, pentru ca vitalitatea lor este maxima si deci capabila sa conduca la reactia asteptata. Copilul tratat homeopat va creste cu mult mai putine suferinte comparativ cu ceilalti, deoarece homeopatia ii elimina predispozitia la imbolnavire.