Operatiile estetice

Pe vremea când Marilyn Monroe îşi modela nasul şi obrajii, operaţiile estetice erau un subiect incomod chiar şi în Statele Unite. Astăzi ele fac parte din practicile curente de înfrumuseţare şi la noi în ţară nu numai printre vedete, şi opţiunea unei rinoplastii sau mărire a sânilor a devenit ceva cât se poate de firesc.



Rinoplastia
Înseamnă remodelarea nasului şi este poate cea mai cunoscută şi practicată operaţie estetică. Este până la urmă cea care a dus la celebritatea lui Marilyn. La noi în ţară preţul este cuprins în general între 1300 - 2800 euro.
Ce face de fapt rinoplastia: poate reduce sau creste dimensiunile nasului, sa modifice varful sau cocoasa, sa reduca narinele sau sa modifice unghiul dintre nas si buza superioara, poate corecta malformatii sau defecte post traumatice, inlaturand si problemele respiratorii.
Anumiţi medici aleg să facă această intervenţie doar asupra tinerilor. Ca în cazul tuturor operaţiilor de înfrumuseţare, candidatul trebuie să aibă o stare de sănătate bună.
Ce complicaţii pot apărea: rinoplastia este o operaţie simplă, şi în mod normal lucrurile decurg bine. Cu toate acestea, pot apărea infectii, hemoragii si reactii adverse la anestezie. Riscurile se pot reduce prin respectarea strictă a instrucţiunilor pre şi post operatorii. După operaţie pot aparea vase mici de sânge ca nişte pete fine la suprafaţa pielii, care sunt de obicei mici şi de scurtă durată, dar pot fi şi permanente.
Nu vă aşteptaţi la rezultate perfect, chiar dacă tu îţi doreşti nas identic cu al lui Nicole Kidman, este posibil ca structura ta osoasă să împiedice acest lucru. Medicul âşi va analiza aşteptările şi îţi va spune, în funcţie de structura oaselor si cartilajelor nasului, forma fetei, grosimea pielii, vârstă, ce poate face.
Operaţia necesită un pregătire. Medicul te va informa cu privire la ce trebuie să faci înainte - dietă, tratament medicamentos, îngrijirea pielii.
Anestezie. Se poate face atât sub anestezie locală cât şi generală, în funcţie de cât este de complicată şi de preferinţele medicului. Cu anestezie locală vei fi sedată preoperator iar nasul şi regiunea din jur vor fi amorţite. Vei fi trează în timpul operaţiei şi nu vei simţi durere. Folosind anestezia generală vei dormi în tot timpul operaţiei.
Operaţia. Durează în general 1-2 ore. Pielea va fi îndepărtată de pe scheletul osteocartilaginos al nasului, apoi se va modela scheletul pentru a obţine forma dorită. În final pielea este reaşezată noul schelet. Mulţi dintre chirurgii plastici preferă metoda endonazală (închisă), în care incizia se face înaintea nărilor. Sunt şi alţii care preferă metoda deschisă, mai ales în cazurile complexe; ei fac o incizie mică pe banda de piele care separă nările. Când operaţia este gata va fi aplicată o atelă care vă va menţine forma nouă a nasului. Mai pot fi folosite, pentru a stabiliza septul nazal - peretele despărţitor în mijlocul cavităţii nazale - atele sau meşe interne.
Postoperaţie. În primele 24 de ore după operaţie vei simţi faţa umflată, te va durea zona nasului şi capul. Analgezicele te vor ajuta. Este bine să stai cu capul ridicat în orele astea. Medicul îţi va da toate recomandările. Nu te aştepta să arăţi perfect a doua zi. Majoritatea umflărutirlor şi vânătăilor dispar în 1-2 săptămâni. De asemenea, o mică sângerare este obişnuită în primele zile şi vei simţi nasul infundat câteva săptămâni. Este de recomandat ca timp de o săptămână să nu sufli nasul.
Recuperarea. Într-o săptămână vei putea să ai viaţa normală înpoi, dar medicul îţi va recomanda să nu faci anumite activităţi chiar mai mult timp: jogging, înot, sex, aplecări, în general orice activitate ce duce la creşterea presiunii sanguine.

Mamoplastia
Mărirea de sâni îţi este asociată în minte imediat cu Pamela Anderson, care în cariera ei a avut parte şi de micşorări. Este şi ea o operaţia comună şi de ce să nu spunem, chiar la modă de câţiva ani în România.
Implanturile mamare costă la clinicile de la noi între 3000 - 4000 euro, fără ridicarea sânilor. Cu ridicare, operaţia poate ajunge la 5000 de euro.
Tipuri de implanturi.
Implanturile mamare sunt de diferite tipuri şi forme, cu diferite învelişuri şi conţinuturi:
· implanturi cu conţinut salin (ser fiziologic);
· implanturi preumplute cu gel siliconic, moale sau coeziv (un gel care imită cât de mult ţesutul mamar).
· implanturi mixte (cu înveliş dublu ser fiziologic + gel siliconic)
Implanturile cu conţinut salin sunt utilizate deoarece substanta din interiorul implantului este ceea ce formează peste 70% din corpul uman. Dacă proteza curge, solutia salină este imediat absorbită de organism. Pe de altă parte, protezele cu conţinut salin sunt mai puţin plăcute la pipăit şi nu imită perfect consistenţa ţesutului mamar.
Mărimea protezei trebuie aleasă atât în funcţie de forma şi mărimea bustului cât şi de calitatea pielii.
Implanturile cu silicon sunt mai preferate de chirurgi şi de paciente deoarece arată şi se simt la fel de bine ca un sân natural.
Implantul cu gel siliconic coeziv are avantajul de a avea o consistenţă mai mare şi vâscozitatea gelului face ca în caz de ruptură gelul să nu iasă din implant.
Spargerea.
În cazul în care o proteză cu gel siliconic obişnuit se sparge, unele paciente pot simţi o usoara caldura sau modificarea formei sanului. In general în cazul spargerii unei astfel de proteze substanţa care se scurge ramâne în capsulă.
Siliconul este foarte folosit pentru că este un un material foarte compatibil cu corpul din punct de vedere biologic, însă cercetătorii caută în continuare ceva şi mai biocompatibil.
Operaţia.
Există două variante chirurgicale principale de poziţionare a implanturilor mamare:
1. Sunglandular (prepectoral, supramuscular)
şi
2. Submuscular (Subpectoral)
În funcţie de parametrii anatomici (forma şi mărimea toracelui, cantitatea de grăsime de sub piele, forma şi mărimea sânului, dezvoltarea musculaturii pectorale şi calitatea tegumentului şi nu în ultimul rând preferinţele chirurgului, se alege una dintre cele 2 metode. Indiferent de varianta chirurgicală, se va crea un “buzunar” între structurile anatomice, în care se introduce implantul mamar. În timpul consultaţiei, toate aceste aspecte se vor discuta amănunţit cu medicul chirurg.
Procedura de implantare poate fi urmată de spitalizare de o noapte după operaţie sau de câteva ore, depinde de chirurg şi de metoda de chirurgie aleasă.
Recuperare.
După primele 24 sau 48 de ore de la operaţie, vei simţi o stare de discomfort. Sânii vor fi foarte tari şi măriţi de volum. Perioada de recuperare variază de la o pacientă la alta, dar în general îţi poţi relua activitătile zilnice după aproape o săptămână, iar cele solicitante fizic, o lună.
Cele mai des întâlnite riscuri:
- dezumflarea (la implanturile cu ser fiziologic): se poate întâmpla în timp sau la o lovitură puternică; soluţia este absorbită de organism
- ruptura (silicon): implantul se poate sparge datorita unui soc puternic, sau se poate sparge in timp, iar atunci continutul protezei incepe sa curgă; în mod normal nu doare, dar trebuie să mergeţi repede la medic. Cazurile sunt rare.
- împrăştierea gelului: unele particole de silicon se pot imprastia si prin camasa protezei. Unele din aceste minuscule particole pot ramane in capsula formata de proteza, sau unele pot migra in corp
- contractura capsulară: de la câteva luni la câţiva ani, anumite paciente pot observa modificări de formă, duritate sau dureri datorate faptului că ţesutul cicatricial sau capsula care in mod normal se formează în jurul implantului (capsula periprotetica), poate forţa sau strânge implantul.


Mărirea buzelor
Pentru un aspect mai senzual al buzelor - câte fete nu-şi doresc buzele Angelinei Jolie? - există multe opţiuni, pe care le putem clasifica în injecţii şi operaţie.
Înjectiile se fac în general cu colagen sau grăsime, substanţe care se folosesc şi la estomparea ridurilor. Nu au efect definitiv, ci variază, de la 3-6 luni la 9-12 luni, şi costă între 300 - 600 de euro.
Înainte de injecţia cu colagen, se va face un test pentru a vedea dacă eşti alergică, o lună înainte de procedură.
Grăsimea se recoltează din altă zonă a corpului, ceea ce înseamnă că organismul nu o va respinge ca pe un corp străin.
Nu este neapărat o procedură dureroasă, dar vei simţi înţepături şi senzaţie de arsură.
Augmentarea cu acid hialuronic este o procedură recomandată de majoritatea plasticienilor. Preţul variază între 400 şi 700 de euro. Rezultatul este definitiv, şi se practică în general ca operaţia să fie urmată de injectare de acid hialuronic sau grăsime.
Intervenţia chirurgicală se face cu anestezie generală sau locală. În interiorul gurii sau la marginea buzelor se pun câteva fire care vor trebui scoase după câteva zile. Cicatricea postoperatorie nu este deranjantă dar trebuie ferită de expunerea la ultraviolete.
Riscurile sunt aceleaşi ca pentru orice intervenţie chirurgicală. Riscurile locale sunt foarte puţine şi sunt reprezentate de sângerări locale şi hematoame.
Rezultatul final al intevenţiei apare după 6 luni când cicatricea va deveni definitivă.