Infectiile urinare

Infectiile urinare se definesc ca starea patologica produsa de agentii infectiosi (de regula bacterieni) stabiliti si multiplicati in urina. Tratate corect si la timp ele se pot vindeca fara urmari. Neglijate, pot evolua catre complicatii severe si pot pune in pericol functia rinichiului.

O infectie urinara poate aparea de mai multe ori pe parcursul vietii, mai ales daca exista factori favorizanti; este foarte important ca de fiecare data sa fie tratata correct.

Frecventa infectiilor urinare in copilarie, adolescenta si perioada adulta este mai mare la femei, datorita particularitatilor anatomice (uretra mai scurta, orificiul uretral situat in apropierea orificiului vaginal si a anusului). Daca infectia urinara apare la baieti sau la barbati in varsta, se ridica problema prezentei unor factori favorizanti (malformatii renoureterale la varste tinere, tumori sau litiaza la varste adulte).

Factorii etiologici ai infectiilor urinare sunt microorganisme cu tropism pentru mucoasa cailor urinare (care au capacitatea de a adera la aceasta mucoasa). Cel mai frecvent aceste microorganisme provin de la nivelul tubului digestiv: Escherichia coli, enterococi etc. Ei sunt responsabili de peste 70% din infectiile urinare
Agentii patogeni pot ajunge la nivelul cailor urinare pe cale ascendenta (uretra-vezica urinara-ureter-rinichi), cel mai frecvent intalnita in practica, mai ales la femeile tinere si fiind favorizate de actul sexual.

O alta cale este cea descendenta (microorganismele din alt focar ajung in sange si de aici in rinichi) sau, mai ales la persoanele spitalizate, se mai intalneste calea directa secundar manevrelor urologice sau montarii de sonda vezicala.

Cei mai frecventi factori care favorizeaza grefarea infectiei la nivelul mucoasei urinare ar fi:

1. locali:

* obstructiile pe traiectul cailor urinare (malformatii congenitale, tumori);
* litiaza renala;
* tulburari in evacuarea urinei (refluxul vezico-ureteral).

2. extraurinari:

* stari de imunodepresie;
* diabetul zaharat;
* sarcina;
* afectiuni genitale.

In functie de localizare, infectiile urinare pot fi:

* joase ( uretrita, cistita) si se manifesta prin: nevoia imperioasa de a urina, nevoia frecventa de a urina, usturimi la mictiune, urina tulbure, uneori cu sange.
* Daca nu sunt tratate la timp, acestea pot evolua catre infectii urinare inalte (pielonefrita), iar la simptomele mentionate anterior se adauga febra, frisonul, starea generala alterata, dureri lombare.

Este foarte important de subliniat ca in timpul sarcinii si la pacientii diabetici, infectiile urinare joase pot fi asimptomatice, de aceea la aceste persoane se efectueaza periodic examen sumar de urina chiar in lipsa simptomatologiei.

Desi simptomele sunt de cele mai multe ori sugestive pentru diagnostic, acesta trebuie confirmat prin examen sumar de urina si urocultura. Urocultura identifica germenul responsabil precum si antibioticul la care este sensibil.

Ecografia sau alte examinari mai aprofundate medicul le recomanda atunci cand suspicioneaza afectiuni care favorizeza grefarea unei infectii.

Tratamentul este obligatoriu si este stabilit de medic. In infectiile urinare necomplicate hidratarea corespunzatoare este foarte importanta si creste eficienta tratamentului medicamentos. In lipsa tratamentului, complicatiile pot fi severe, iar pe termen lung pot pune in pericol functia rinichiului sau chiar viata bolnavului.